Istoria locomotivelor pe abur din România (I) - 1872-1920

Datorită expansiunii pe care o trăia transportul de marfă şi călători pe liniile ferate române în perioada din jurul anului 1890, în România s-au construit foarte multe căi ferate mai ales pentru transport de marfă, dar şi pentru călători, România cumpărând sau fabricând propriile sale locomotive cu aburi, de altfel primele locomotive din ţara noastră!!

I. Perioada 1872 - 1920:

După scurte tratative, Uzinele "Königlich-Kaiserliche Privilegierte Österreichische Staats-Eisenbahn-Gesellschaft" (prescurtat St.E.G.) Reşiţa, în anul 1872 au construit 16 macarale, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 18 rezervoare folosite pentru castelele de apă, 514 inimi de încrucişare pentru macaze, 793 de tampoane, table, şine de cale ferată, poduri metalice şi multe altele, dându-le în folosinţă căilor ferate române, dar şi celor din ţările învecinate.

În acelaşi an, 1872, Uzina de la Reşiţa, "St.E.G.", construieşte prima locomotivă de pe teritoriul României, botezată "Reşiţa 2", proiectată de directorul fabricii de locomotive "St.E.G." din Viena, John Haswell, locomotiva având un ecartament de doar 948mm, fiind destinată transporturilor din incinta uzinii (de văzut următoarea imagine).

În 1891, în Arad se înfiinţează "Fabrica de Maşini, Vagoane şi Turnătorie de Fier" aparţinând S.A. Johan Weitzer, fiind prima fabrică de locomotive pe abur cu ecartament normal din Transilvania (vedeţi imaginea de dedesubt).

De observat cele 2 vagoane tip Dimitrov.

După doar 5 ani de la înfiinţarea Fabricii de la Arad, aici se construieşte prima locomotivă pe aburi seria 377, după proiectul seriei MAV-377, aparţinând fabricii de locomotive din Budapesta, destinată trenurilor de călători pe toate liniile secundare (dedesubt: în prima imagine se află schiţa locomotivei MAV-377, iar în a doua imagine locomotiva MAV-377 blindată, folosită în Primul Război Mondial).

Între anii 1896 şi 1920, în România, la Uzina din Arad s-au construit 125 locomotive, dar din păcate, în prezent nu se mai păstrează niciuna, toate fiind casate în perioada interbelică, fapt ce a dus la distrugerea unor mărturii feroviare foarte valoroase pentru istoria căilor ferate române. După decăderea fabricii de la Arad, aceasta se reprofilează doar pe construcţia de vagoane, în prezent având numele de "Astra Vagoane Călători" Arad.

După înfiinţarea Administraţiei CFR, în anul 1880, Statul Român a fost forţat să cumpere toate locomotivele de care avea nevoie pentru serviciul de exploatare, suma de bani cheltuită fiind una de proporţii. După aceste cheltuieli uriaşe, parcul de locomotive pe abur românesc creşte considerabil de la 193 bucăţi în 1882, până la 932 bucăţi în anul 1916.

În 1918, după ce parcul de locomotive pe abur al României ajunsese la peste 2500 de bucăţi, Statul Român a hotărât împreună cu Administraţia CFR ca în România să se construiască 8 tipuri de locomotive româneşti după proiecte străine, deoarece uzura locomotivelor pe abur era îngrijorătoare, iar piesele de schimb tot mai rare.

Staţi pe aproape, partea a II-a a acestui articol va apărea în maxim 24 de ore.